Bessarabskii vestnik (1890) & Analfabeţii

Analfabeţii

Te trezeşti. Porneşti televizorul. Cuvinte stâlcite, o moldo-rusă de bâci. Îl opreşti, să nu te contaminezi. Prostia se ia uşor şi e la toate colţurile. Treci în bucătărie, porneşti laptopul, îţi faci cafeaua. Deschizi vreo două pagini pe care le citeşti zilnic şi apoi vrei să vezi ce zice şi gura târgului. Gura târgului e spartă. E un mare curent.

Pe lângă foarte multe cărţi noi şi faine, editura Cartier din Chişinău a lansat şi o nouă colecţie – Biblioteca deschisă, coordonată de Vasile Ernu. Până acum au apărut trei volume: Zaza Burciuladze, Kafka instant; Zahar Prilepin, Sankea; Gheorghi Gospodinov, Un roman natural. A apărut şi romanul lui Emilian Galaicu-Păun – Ţesut viu. 10x10, scris în peste 10 ani. În librăriile Cartier poţi găsi la 10 lei Amintirile… lui Ion Creangă, Dicţionarul Mara de Dan Coman, Ţipătul lăstunului de Vladimir Beşleagă, În container de Constantin Cheianu şi multe altele. La 20 de lei găsiţi Operele poetice ale scriitorilor-monument Brumaru, Ivănescu, Topârceanu, Stănescu, Bacovia, Barbu, Minulescu, Labiş, Eminescu şi multe altele. Şi multe alte volume la preţuri rezonabile. Dar despre asta n-o să vedeţi la ştiri, nici măcar pe bloguri, în afară de blogul scriitorului-editor Gheorghe Erizanu. Pentru că majoritatea ziarelor şi televiziunilor scuipă pe cultură. Nu-i interesează. E la modă să fii analfabet, e cool să fii idiot.

Am primit de la directorul Bibliotecii Naţionale, scriitorul Alexe Rău, o mapă cu copii după articolele legate de cultură din ziarele secolului XIX. Să vedeţi de ce se plângeau atunci. Între 1886 – 1890 în Chişinău au avut loc 134 de lecturi publice, în 1889 – 31, dintre care două cu intrare gratuită şi 29 (atenţie!) cu bilet. Continuare în Timpul


Şi copiile după Bessarabskii vestnik: